Proiectul prin care noul ministru al sănătăţii vrea să transfere 330 de spitale la autorităţile locale ar putea duce la investiţii şi la mai buna gestionare, în unele cazuri. Sursa: Octavian Cocoloș
Alte spitale s-ar putea însă desfiinţa sau transforma în cămine pentru bătrâni. În Capitală, transferul a 18 spitale a adus investiţii majore. Din ţară, însă, lucrurile nu se văd prea bine.
La cei 85 de ani, pe Olimpia Dinu, o pacientă de la Spitalul de boli cronice „Sf. Luca”, din Bucureşti, o preocupă propria sănătate mai mult decât orice. „Vin de patru ani în acest spital. Tot ce pot să spun e că, în ultimul an, s-a pus televizor, s-a pus frigider, mâncarea e bunicică”, spune, mulţumită, femeia.
Spitalul în care pacienta este internată e unul dintre cele 18 care s-au desprins în vara anului trecut de Ministerul Sănătăţii (MS) şi au intrat în subordinea Primăriei Capitalei. Noul ministrul al sănătăţii, Cseke Attila, îşi propune să aplice modelul de la Bucureşti în toată ţara: circa 330 de spitale din cele peste 400 aflate în subordinea MS vor trece la primării în acest an.
Ministrul nu vrea să renunţe la spitalele de urgenţă, însă primarul general al Capitalei ţine să le preia şi pe acestea. În ce măsură ar putea schimba situaţia dezastruoasă a sistemului de sănătate trecerea spitalelor la primării? Modelul din Bucureşti ar putea oferi câteva răspunsuri, însă autorităţile locale din restul ţării nu îl văd plauzibil, în lipsa alocării unor fonduri substanţiale.
Pacienţii nu mai cumpără pamperşi şi medicamente
Circa 40 de milioane de euro a investit Primăria Bucureşti în cele 18 spitale preluate în urmă cu nouă luni. În majoritatea se văd deja schimbări. „Spitalul «Sf. Luca» era ca o casă veche de 30 de ani, în care nu s-au făcut reparaţii”, îşi aminteşte asistentul Marilena Nastasia.
@N
