Decizia CSAT de pe 21 ianuarie, de a trimite încă 600 de militari în Afganistan, mai are de aşteptat până când va fi pusă în practică.
Surse din Ministerul Apărării ne-au declarat, ieri, că implicaţiile concrete ale hotărârii CSAT sunt încă necunoscute: „Nu ştim nici când vor pleca, nici ce gen de misiuni vor avea militarii români”.
Este, însă, posibil ca plecarea lor să coincidă cu momentul în care vor reintra pe teren cele şase transportoare blindate Piranha, retrase temporar anul trecut, după ce s-au descoperit deficienţe tehnice la sistemul optic.
În acest moment, în Afganistan se află 1.092 de militari români. Cei mai mulţi dintre aceştia (peste 900) sunt implicaţi în misiuni de menţinere a securităţii în regiunea Qalat, din sudul ţării, una dintre cele mai periculoase zone. Acolo, atacurile insurgenţilor sunt aproape zilnice - în special cele cu dispozitive explozive improvizate, cu rachete sau cu mortiere.
11 militari şi-au pierdut viaţa până acum
De altfel, până acum, 11 militari români şi-au pierdut viaţa în Afganistan în urma atacurilor insurgente, iar alţi 47 au fost răniţi.
În afara operaţiunilor de patrulare şi securizare, soldaţii români sunt implicaţi şi în misiunile de antrenament al Armatei Naţionale Afgane, cea care, cel puţin teoretic, ar urma să înlocuiască trupele ISAF (Forţa Internaţională de Securitate şi Asistenţă) după terminarea războiului. Până acum, militarii români nu au fost angajaţi în misiuni de luptă.
Mai implicaţi decât alte state cu vechime din NATO
În acest moment, România se află pe locul 10 dintre cele 42 de ţări participante la misiunea ISAF. Numărul soldaţilor români este mai mare decât cel al militarilor proveniţi din ţări cu vechime mai mare în NATO, cum ar fi Belgia (405), Danemarca (700), Spania (780), Turcia (690) sau A
