La fiecare cutremur puternic revine aceeasi problema: de ce nu pot specialistii sa prevada seismele? "De fapt, pentru ce eveniment natural se poate anunta socul, data si amploarea?", spune Corine Frischknecht, cercetatoare in domeniul prevenirii dezastrelor naturale la Universitatea din Geneva, citata de publicatia elvetiana 24heures, potrivit Agerpres.
"Si chiar daca s-ar putea preveni cutremurele, ce-am face cu aceasta informatie?", adauga ea. In realitate, au existat rapoarte care anuntau catastrofa din Haiti. "Ultimul eveniment seismic de-a lungul faliei Enriquillo-Plantain Garden a avut loc in 1751, ceea ce inseamna un deficit de contractie acumulat de 2 m, corespunzator unui seism de 7,2 daca totul este eliberat intr-un singur eveniment", spuneau expertii texani inca din 2008. Pe 12 ianuarie, seismografele au inregistrat 7 grade pe scara Richter, adeverindu-se cel mai pesimist scenariu.
Prezicerea cutremurelor constituie de decenii pentru seismografi "piatra Graalului". Sume imense au fost cheltuite in intreaga lume pentru cercetari. In 1965, Japonia a lansat un program de prezicere a seismelor in valoare de 1 miliard de dolari. Verdictul a venit pe neasteptate pe 17 ianuarie 1995, la Kobe: o magnitudine de 7,3, peste 6.300 de morti, pagube de aproape 200 miliarde de dolari.
Tehnicile de masurare a scoartei terestre au progresat considerabil in ultimii ani. Insa oamenii de stiinta continua sa nu aiba niciun mijloc de depistare a schimbarii de forte in falii. Exista modele matematice care permit o mai buna depistare a fortelor implicate si specialistii fac mereu pasi mici in studierea fenomenului. In decembrie 2009, cercetatorii americani propuneau, intr-un articol publicat in revista "Nature", un model de estimare indirecta a acumularii presiunii la adancime, cauza miscarilor telurice. Modelul nu ofera insa informatii decat desp
