- Cultural - nr. 471 / 30 Ianuarie, 2010 Lazar Ladariu _ "Nasterea umbrei" Umbria a insemnat "tinutul umbrelor". Umbria este cuvant umbric, vechi dialect al triburilor din Italia Centrala. (M. Vinereanu, Dictionar Etimologic, 2008) Ce este umbra? Cuvantul umbra are intelesuri fizice, chiar geometrice (in desenul tehnic si artistic), dar si morale, valorice (a umbri pe cineva / a eclipsa sau a tine sub obroc/ a retine). Montaigne scria ca nu este rational sa cresti copilul sub pulpana parinteasca. Iar Brancusi l-a parasit pe Rodin, unde a ucenicit o vreme, pentru ca la umbra marilor copaci raman doar puietii. Se spune ca cineva este fara pata sau fara umbra, daca e corect sau pur, desavarsit. Nu este fair-play sa actionezi din umbra sau pe furis, contand pe efectul surpriza. A adumbri (din latina: adumbrare), ca verb tranzitiv, inseamna a face umbra, a umbri. Dar ca verb reflexiv inseamna a se aseza la umbra, a se adaposti. In limba noastra, cuvantul "umbra" are numeroase si variate intelesuri. Astfel, inseamna portiune de spatiu intunecoasa (mai racoroasa) unde nu ajung direct razele de lumina. Pentru Platon, cunoasterea este umbra adevarului, cunostintele sunt copii imperfecte ale Ideilor, oamenii sunt ca prizonieri in pestera simturilor... Alt inteles pentru umbra este zona de obscuritate sau pata intunecata. Umbra sta la baza picturii. Pliniu ne spune ca o fata din Corint a trasat pe perete conturul iubitului care parasea cetatea, in timp ce, intr-o fresca realizata de Vasari, un barbat trateaza conturul propriei umbre (umbra echivala uneori cu oglinda). Inefabilitatea/ fragilitatea si evidenta "inutilitate" sunt prezentate in expresiile: "a se teme si de umbra sa" (fricosul) sau "a face umbra pamantului degeaba" (pierde _ vara). Dupa cum credea Montaigne , "Mormintele slujesc la pastrarea trupurilor, gloria la pastrarea numelui". Umbra poate avea o importa