”Mă scol dimineața, mă duc la metrou/ Voi știți ce-i acolo, nimic nu e nou/ Copiii visează că au un palat/ Metrou-i dezvață mereu de visat…” Am și uitat când am ascultat prima dată piesa celor de la ”Vama Veche”. Nu s-a schimbat nimic între timp. Panourile publicitare colorate nu au modificat nimic din atmosfera gri-depresivă a metroului bucureștean. În urmă cu o săptămână, când am fost la București, am trăit aceeași senzație în metrou – de rău necesar, un spațiu de tranzit pe care îl folosești doar pentru că nu ai o alternativă mai bună, dar din care te vrei extras cât mai repede posibil.

Din gandul.info înțeleg că Sorin Oprescu intenționează să realizeze în intersecțiile critice din București patru pasaje ”lucrări de artă”. Sincer, ideea nu e deloc rea, totul depinde însă de realizare. Și de ce înțelege municipalitatea Capitalei că înseamnă ”lucrări de artă”. Metroul, pasajele subterane și supraterane au fost privite la noi mai mereu doar din punct de vedere utilitar. Calitatea estetică a unor asemenea spații publice a fost mereu ignorată.

Cum arată asemenea spații în alte orașe ale lumii. Trei exemple: Napoli, Stockholm, Moscova. 1. Napoli – metroul muzeu

Cele 6 magistrale ale zonei metropolitane Napoli au intrat într-un amplu proces de reamenajare în 2002, proiectul urmând a fi finalizat (conform estimărilor inițiale) în 2011. În acest sens, municipalitatea din Napoli a inițiat o colaborare cu Universitatea de Arte Frumoase a orașului, dar și cu arhitecți și artiști din întreaga lume. În câțiva ani, metroul napoletan s-a transformat într-un muzeu de artă, un muzeu cu ”exponate” eclectice, fiecare pasaj, intrare în metrou și stație fiind amenajată în alt stil artistic. Iată și câteva imagini.

Și așa arată proiectul uneia din intrările în metroul din Napoli, realizat de artistul britanic Anish Kapoor.

@N_