Era la Timişoara elev la liceu în clasa a X-a... într-una dintre lungile sale plimbări a văzut un afiş cu şcoala de Artă... A mers acolo şi a descoperit că exista şi o secţie de teatru. Iată primul pas spre o viaţă consacrată artei: Ion Haiduc. Un actor care nu seamănă cu nimeni altul, un om minunat. Şi toate celelalte adjective la superlativ!

Ce să întrebi un om şi mai ales un actor care are 40 de ani pe scena teatrului şi filmului românesc... cu ce să-l surprinzi? E greu... dacă nu, aproape imposibil. Pentru că de fiecare dată te surprinde el pe tine cu atâtea poveşti de suflet care îi alcătuiesc destinul. Crede că, dacă ar mai avea şansa să-l întâlnească pe tânărul Haiduc, l-ar învăţa să-şi managerieze mult mai bine cariera. Un termen (managementul) despre care mărturiseşte că i l-a adus Revoluţia!

"Înainte de '89, teatrul se ocupa de mine. Regizorii spectacolului deschideau textul şi întrebau ce joacă Ion Haiduc? Un spectacol se punea în scenă în funcţie de ce rol i se potrivea mai bine actorului. Astăzi nu se mai întâmplă deloc aşa. Poate că nici conducerea teatrului nu mai are preocuparea aceasta... oricum am senzaţia de "întâmplător", dar asta nu numai în teatrul meu, spune maestrul. Anul acesta, îndrăgitul nostru actor a împlinit 40 de ani de activitate. 40 de ani cu sute de roluri de succes atât pe scena teatrului, cât şi pe tărâmul celei de-a şaptea arte. Şi tot atâţia ani de când este pe marea scenă a inimii noastre, a publicului. "Dacă mă raportez la anul când am terminat facultatea, 1969, da, anul trecut s-au împlinit 40 de ani. Nu-mi vine să cred! În mintea mea sunt la fel de necopt ca atunci! Şi... mai constat un lucru ciudat: faptul că vorbesc din ce în ce mai mult când am tineri pe lângă mine! Pentru unii sunt cicălitor sau plictisitor, pentru alţii, poate că sunt deosebit de interesant... poate că şi acesta e un semnal c