Iisus Hristos daca si-ar deschide un ghiseu la intrararea Parlamentului, unde sa apara saptamanal ca sa indice amplasamentul mizeriei din societatea romaneasca, si tot n-ar fi credibil. L-ar acuza politicienii ca face jocuri, ca intervine in alegeri, ca are interese.

Nu ca Agentia Nationala de Integritate ar reprezenta un reper pentru morala, iar descoperirile ar avea valoare de verdict. Ca si in cazul CNSAS, rezultatul verificarilor trebuie confirmat de instante. In Romania, insa, nu va exista niciodata o autoritate cu credibilitate mai presus de suspiciune. Este una dintre cuceririle acestor 20 de ani in care criteriul competentei a fost orientat in functie de recomandarile politice.

Nu stiu cum se face, dar campion in materie reuseste mereu sa fie PSD. Spre deosebire de adversari, care nu sunt fete mari, dar au tratat cercetarile inspectorilor de integritate fara patima si n-au recurs la victimizarea pe care social-democratii o au in codul genetic.

Imaginea deputatului Bivolaru condus la Parchet, la audieri, de fruntasii partidului, va ramane in istorie, si este ciudat cum PSD nu incearca sa o dezlipeasca de retina colectiva. Mai mult decat atat, o adanceste cu fiecare suspiciune ca vreun lider important al partidului ar fi putut sa calce pe langa lege.

Continui sa-l consider pe Mircea Geoana un tip destept, in ciuda manifestarilor sale ipocrite nici macar de calitate, din punctul de vedere al imaginii. Dar faptul ca invoca niste cheite politice invartite pentru a-l discredita, atata vreme cat persista in memoria electoratului problema cu locuinta de la RAPPS, pe care nu a evacuat-o, desi nu mai avea dreptul sa o ocupe, ma face sa ma indoiesc de acuratetea judecatii sale.

Presedintele PSD e numai ultimul exemplu notabil. Ma refer la acest partid in mod special pentru ca spre deosebire de PD-L, care in ciuda dis