Pentru un partid care dispune, indubitabil, de cele mai multe conexiuni cu lumea politica antedecembrista, PSD se prezinta zilele acestea surprinzator de relaxat in privinta disputarii in public – inclusiv pe blogosfera – a certurilor si conflictelor sale. Adrian Nastase, bunaoara, investeste mai mult timp si energie in blogul sau decat oricare alt politician european cu pasiuni similare. si-a transformat blogul intr-un soi de Versailles virtual, de unde ba isi (re)proclama importanta, ba ofera cugetari despre o serie de probleme majore ale vremurilor noastre, raspunzand totodata politicos numerosilor petenti adunati la portile palatului sau electronic. De altfel, si Ion Iliescu, desi aflat la sfarsit de cariera politica, a decis de ceva vreme ca este cazul sa se alature bloggerilor activi.

Actuala lupta din PSD are, categoric, de-a face cu prezenta, respectiv absenta formatiunii de la guvernare. In decursul ultimilor 15 ani, PSD s-a aflat la putere doar vreme de cinci. Anul trecut, grosolana tentativa de subordonare a Ministerului de Interne a condus nu doar la ruperea coalitiei de guvernare, ci si la diminuarea accentuata a puterii PSD. In vremurile de glorie ale lui Ion Iliescu, un astfel de fiasco era de neimaginat – omul ar fi chemat minerii sau alte forte subterane pentru a-si desfiinta adversarii si cu asta, basta. In prezent insa, PSD nu doar ca nu mai detine controlul asupra aparatului de stat, ci pare a fi pierdut o serie intreaga de insusiri, printre care si ferocitatea sa de odinioara. De-a lungul anilor, s-a transformat intr-o formatiune cu iz distinct provincial, mentinandu-si influenta in plan regional preponderent gratie "baronilor", mai bine zis, a sumelor alocate puterii locale de la centru. Astazi, un lider regional tenace poate obtine extrem de multe in baza influentei sale personale, pe cand ponderea conducerii centrale a scazut contin