Politicienii de peste Prut spun că problema identităţii cetăţenilor moldoveni nu poate fi tranşată de declaraţiile de la Bucureşti. Sursa: Mediafax

Respingerea fermă, în România, a ideii unei limbi şi a naţiunii „moldoveneşti” pare să creeze în continuare probleme la Chişinău.

În toiul lunii de miere din relaţia Bucureşti- Chişinău, liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM), Marian Lupu, a catalogat drept „ofen satoare” declaraţiile ministrului român de externe, Teodor Baconschi, care a spus că „moldovenismul” neagă rădăcinile identitare româneşti.

Intervenţia lui Lupu vine într-un moment în care politicienii din alianţa aflată la guvernare la Chişinău vor să câştige votul unui electorat ce se identifică drept „moldovean”.

Oazu Nantoi, vicepreşedinte al PDM, apreciază pentru EVZ că replica lui Lupu nu reprezintă începutul unui „război ideatic”, dar crede că politicienii români trebuie să fie „mai atenţi” şi să ţină cont de „specificul din Moldova”, atunci când fac declaraţii.

„Pentru unii, existenţa «etniei moldovene» e o chestiune ce ţine de autodeterminare, în care nu se poate amesteca un politician sau un stat. (...) Dar faptul că ei se consideră moldoveni nu afectează cu nimic, spre exemplu, proiectele bilaterale anunţate de preşedintele Traian Băsescu în recenta vizită la Chişinău”.

Comuniştii speculează

Nantoi crede că articolul 13 din Constituţia moldoveană, care instituie limba „moldovenească”, poate fi schimbat în viitor, dar că „procesul este complicat şi cere răbdare”. Unele declaraţii ale politicienilor de la Bucureşti, spre exemplu, „sunt folosite de comuniştii de la Chişinău pentru lansarea de acuzaţii la adresa celor din Alianţa pentru Integrare Europeană”, spune Nantoi.

„Sarcina dificilă” a PDM

Poziţia lui Lupu „nu e o surpriză” p