Arhiva FP - România îşi menţine poziţia cu privire la ne-recunoaşterea statalităţii entităţii Kosovo. Una dintre temerile nu doar româneşti se justifică, prin invocarea acestui precedent de către curente maghiare din Ardeal.

Actualizare - Ministerul român de Externe invocă acum forma de aviz pe care Curtea de Justiţie Internaţională, a ONU, a dat-o declaraţiei de independenţă a Kosovo – anume actului propriu-zis al declaraţiei, nu şi efectelor juridice ale acestuia. Bucureştiul aşteaptă încă “reluarea dialogului dintre Belgrad şi Priştina în vederea identificării unei soluţii care să corespundă intereselor ambelor părţi şi care să vizeze stabilitatea şi perspectiva europeană a regiunii”.

MAE reaminteşte că, în prezent, o majoritate de state membre UE a recunoscut Kosovo, dar, în acelaşi timp, la nivelul comunităţii internaţionale, din 192 de state membre ONU, numai 69 s-au pronunţat în direcţia recunoaşterii acestei entităţi. “Prin urmare, două treimi din comunitatea internaţională se situează pe linia pe care a mers constant şi ţara noastră.”

FP România nr. 14 (ianuarie/ februarie 2010):

Neîmpăcată cu pierderea istoricei sale provincii, Serbia contestă în justiţie declaraţia unilaterală de independenţă făcută de Kosovo. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga judecă procesul, în care emisarii români susţin că dreptul internaţional nu le permite kosovarilor albanezi să se separe de sârbi fără acordul acestora. Secretarul de Stat Bogdan Aurescu explică poziţia României, bazată pe litera dreptului internaţional, nu pe faptele din teren.

FP Romnânia: Cine a decis poziţia României în această cauză internaţională?

Bogdan Aurescu: Poziţia României în dosarul „Kosovo" corespunde abordării principiale a ţării noastre referitoare la supremaţia dreptului internaţional. Ţara noastră şi-a construit, în timp,