De la vârsta de 23 de şi până în prezent, a restaurat şi recondiţionat picturi din peste 50 de biserici şi mănăstiri, atât din Gorj, cât şi din alte judeţe ale ţării. Este specializat în tehnica fresco, soţia sa călcându-i pe urme.

A descoperit primele taine ale artei la vârsta de şase ani, când a realizat un portret al mamei sale, ţesând la război, atras fiind de sunetul suveicii care semăna culoare în firele de bumbac şi lână. „Acesta a fost primul contact cu acuarela. Din păcate, nu am avut un îndrumător în timpul şcolii generale, aşa că a trebuit să învăţ singur. Reproduceam dupa icoane. Fiind atras de frumuseţile locului natal, cu ajutorul cărbunelui făcutdin lemn de alun ars în oala cu nisip, am început să imortalizez natura vie. Zilnic desenam câte cinci peisaje“, spune pictorul. La vârsta de 13 ani a început să facă primele portrete în cărbune, ale vecinelor care îi erau modele: « Baba veta torcând lana», Mătuşa Maria păzind caprele», «Filimon făcând cu cazanul». La 14 ani, a dat admiterea la Liceul de Artă Plastică din Craiova, unde a avut ghinionul sa pice la o diferenţă foarte mică, neavând niciun îndrumător. A continuat studiile la Liceu din Baia de Fier, iar in clasa a zecea, s-a transferat la Liceu de Constructii numărul 4 din Târgu-Jiu. „In 1985, m-am înscris la Comisia de pictură a Patriarhiei Române, pe şantierul pictorului Caloporeanu din Craiova. Fiind la o vârstă înaintată, în perioada respectivă nu avea lucrări şi am fost nevoit să îmi iau tranferul la un alt pictor, pe şantierul din Baia de Fier, la Biserica monument istoric cu hramul Duminica Tuturor Sfinţilor. A fost prima biserică unde am lucrat ca ucenic, sub îndrumarea pictorului restaurator Teodora Ianculescu Spătaru. Eram fascinat de pictura bizantină şi nu mi s-a părut deloc greu“, adaugă pictorul. După aceea, plecând din localitate, în 1985, şi-a luat transferul pe şantierul pictor