Marfa tranzacţionată cu numerar, neînregistrată în contabilitate, ori facturile fictive plimbate în interiorul holdingurilor sunt doar două din metodele comercianţilor pentru a evita Fiscul. Cazul Băhăian a readus în atenţie pericolul şi dimensiunea criminalităţii financiare. „Pe lângă ingineriile financiare complexe, specifice infracţiunii de spălare a banilor, în România sunt încă utilizate şi metode rudimentare. De exemplu, avem cazuri în care un pens
Marfa tranzacţionată cu numerar, neînregistrată în contabilitate, ori facturile fictive plimbate în interiorul holdingurilor sunt doar două din metodele comercianţilor pentru a evita Fiscul.
Cazul Băhăian a readus în atenţie pericolul şi dimensiunea criminalităţii financiare. „Pe lângă ingineriile financiare complexe, specifice infracţiunii de spălare a banilor, în România sunt încă utilizate şi metode rudimentare. De exemplu, avem cazuri în care un pensionar, care are un venit lunar de 200 de lei, achiziţionează o vilă de două milioane de euro“, exemplifică Adriana Popa, preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB).
Ea susţine că expunerea în faţa acestui risc creşte în zona tranzacţiilor cu bani gheaţă, care ocolesc sistemul bancar. „Domeniul tranzacţiilor imobiliare este foarte sensibil în ceea ce priveşte spălarea de bani, fiind înregistrat un volum impresionant de tranzacţii în numerar. În ţara noastră nu există o autoritate de reglementare la nivelul activităţii din acest domeniu, iar statutul de agent imobiliar nu este clar definit“, declară Alexandru Codescu, directorul Direcţiei de Supraveghere şi Control din cadrul ONPCSB. El a fost ales recent în biroul permanent al Moneyval, fiind primul reprezentant al României în structura acestui organism din cadrul Consiliului Europei, specializat pe problematica prevenirii şi combaterii spălării banil
