Misiunea FMI a dat Guvernului de la Bucureşti derogări şi termene noi pentru îndeplinirea reformelor, numai că această îngăduinţă poate avea efect de bumerang. După o vizită de curtoazie în noiembrie, însoţită de declaraţii pline de optimism cu privire la mersul economiei româneşti, misiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi cea a Comisiei Europene au reuşit abia în ianuarie să facă evaluarea care fusese programată în urmă cu trei luni. Concluziile misiunii su
Misiunea FMI a dat Guvernului de la Bucureşti derogări şi termene noi pentru îndeplinirea reformelor, numai că această îngăduinţă poate avea efect de bumerang.
După o vizită de curtoazie în noiembrie, însoţită de declaraţii pline de optimism cu privire la mersul economiei româneşti, misiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi cea a Comisiei Europene au reuşit abia în ianuarie să facă evaluarea care fusese programată în urmă cu trei luni.
Concluziile misiunii sunt că România a îndeplinit cerinţele din acord, iar tranşele de împrumut, respectiv două tranşe comasate de 2,3 miliarde de la FMI şi o alta, de un miliard de euro, de la UE vor fi virate în februarie şi martie. Aprecierile încurajatoare ale experţilor străini au fost urmate de felicitările comisarului european pentru afaceri monetare, Joaquin Almunia, adresate „autorităţilor şi poporului român pentru eforturile lor de limitare a deteriorării deficitului bugetar şi de conservare a stabilităţii macroeconomice în timpul acestei crize globale“.
Declaraţiile oficialilor internaţionali s-au reflectat în evoluţia monedei naţionale, care s-a apreciat imediat după publicarea concluziilor evaluării, dovedind încă o dată că acordul cu FMI este o garanţie pentru mediul investiţional.
Amânări şi termene noi
După cum au anunţat în noiembrie experţii de la Washington şi Bruxelles, principalele criterii de evaluare
