Pneumoniile sunt inflamaţii ale plămânului, ce pot fi produse de un număr mare de agenţi infecţioşi: bacterii, virusuri, fungi, paraziţi. Căile respiratorii se ramifică în plămâni, terminându-se cu mici dilataţii, numite alveole, care sunt nişte spaţii pline cu aer, în pereţii cărora se găsesc vase de sânge.
La nivelul alveolelor se realizează schimbul de gaze (adică se elimină bioxidul de carbon şi se preia oxigenul) dintre organism şi exterior. În pneumonii, din cauza inflamaţiei, alveolele se umplu cu lichid, ţesutul pulmonar îşi pierde elasticitatea şi schimburile de gaze se fac mai greu, ceea ce duce la suferinţa întregului organism. Este evident că pneumonia e o maladie gravă.
Anotimpul rece, factor favorizant
Înainte de descoperirea antibioticelor, peste o treime din bolnavi îşi pierdeau viaţa. Situaţia rămâne severă şi în prezent. Pneumoniile ucid în întreaga lume mai mulţi bolnavi decât SIDA, malaria şi tuberculoza la un loc. Potrivit OMS, la fiecare 15 secunde, undeva în lume, un copil moare de pneumonie. Pneumoniile, în special cele bacteriene, sunt mai frecvente în anotimpul rece şi ele pot complica o viroză respiratorie sau o gripă.
În mod fiziologic, la nivel pulmonar există mijloace locale de apărare: imunoglobuline şi enzime, celulele din sistemul imun, cilii şi reflexul de tuse, factorii inhibitori produşi de flora microbiană locală, dar, uneori, acestea pot fi depăşite. Agenţii infecţioşi ajung în plămâni, unde se multiplică şi declanşează procesul patogen, fie pe cale respiratorie, de la o persoană bolnavă, fie prin propagarea germenilor din propria floră ce populează nasul şi faringele, floră care devine periculoasă în anumite situaţii în care apărarea organismului scade.
Bacterii, virusuri
Cel mai frecvent, pneumoniile bacteriene sunt produse de pneumococ, Haemophilus influenzae, streptococi,
