Plictisit probabil de programul legislativ anuntat de seful sau de partid in fata parlamentului, senatorul PD-L, Iulian Urban, s-a gandit ca n-ar fi rau ca eforturile de reglementare depuse de stat sa fie extinse dincolo de fleacuri ca legea pensiilor sau statutul minoritatilor nationale.

Asa ca domnul Urban a depus un amendament la legea ANI care urmareste sa ii oblige pe ziaristi sa depuna declaratii de interese, la fel cum fac mai toti detinatorii de functii publice din Romania. Altfel spus, Agentia Nationala de Integritate ar urma sa ne spuna cine sunt baietii rai din presa.

Sigur, este magulitor faptul ca domnul Urban asociaza ziaristii unor oameni platiti din bani publici sa contribuie la bunul mers al statului roman, dar, sa vezi minune, majoritatea jurnalistilor romani lucreaza in companii private.

Senatorul PD-L sustine ca nu vrea decat primenirea jurnalismului romanesc. Eu am dubii.

Nu e greu de banuit ce suma de frustrari sta in spatele unei astfel de propuneri. Unele sunt, poate, justificate. Insa indiferent de calitatea actului jurnalistic in Romania, NU statul este cel chemat sa decida ce e bine si rau in aceasta profesie. Publicul roman este, cred eu, suficient de inteligent cat sa discearna si sa isi faca propriile alegeri atunci cand vine vorba despre outlet-uri de presa si formatori de opinie.

Nu as fi avut nimic impotriva unei astfel de idei cata vreme ar fi reprezentat un efort de autoreglementare in interiorul presei si nu ar fi presupus implicarea statului, insa, cand ea vine de la un om al puterii, permiteti-mi sa am rezerve.

Pentru ca nu am nicio indoiala ca in spatele fiecarei idei de felul asta sta o nefericita dorinta de a controla, de a decide cine si ce poate scrie, de a stabili ierarhii.

Nu a trecut suficienta vreme de la inlaturarea dictaturii pentru a ne permite mici deviati