Românul Constantin Chiriac a fost ales în comitetul Comisiei Europene care alege şi monitorizează capitalele culturale europene. Vicepreşedinte al asociaţiei care a organizat Sibiu - capitală culturală europeană în 2007, Chiriac a explicat cum România a irosit o şansă mare imediat după Sibiu.

Adevărul: În calitate de membru al comisiei, dispuneţi de pârghii pentru influenţarea datei la care România va avea următoarea capitală culturală?

Constantin Chiriac: Bineînţeles că da, prin faptul că sunt în comitet voi putea să influenţez decizia în sensul că voi încerca să aduc cât mai aproape anul următoarei capitale culturale a României. Până în 2019 toate locurile sunt ocupate. România va avea probabil următoarea capitală culturală europeană în 2021. Am avut o întâlnire în acest sens chiar azi cu ministrul Culturii şi mă voi ocupa de acest lucru. Dar depinde de Guvernul nostru, de anunţarea candidaturii, de colaborarea cu altă ţară, trebuie să ne gândim din timp. Cererea se face cu 8 ani înainte, când se va face o competiţie internă, iar cu şase ani înainte apare monitorizarea Uniunii Europene.

Aţi spus la un moment dat că "s-a dormit" în acest sens.

Sigur că da, România, dacă era mai agresivă, putea să obţină un loc până în 2019.

Ce înţelegeţi prin această agresivitate?

Sibiu - capitală culturală a fost foarte apreciat la nivelul Uniunii Europene, a fost printre cele mai bune evenimente. Şi trebuia folosit acest model: Sibiul a fost foarte apreciat, imediat trebuia mers cu acest model la Comisia Europeană, poate aveam o altă capitală culturală până în 2019. Dar acum asta e, trebuie să ne concentrăm pe ceea ce vom face de aici încolo.

Un raport al Comisie Europene arată că multe ţări s-au confruntat cu presiuni şi ingerinţe politice în organizare. La Sibiu v-aţi întâlnit cu asemenea situaţii?

Eram în 1993 în Antwerp (oraş din