Foarte mulţi avocaţi continuă să profeseze şi după împlinirea vârstei de pensionare, astfel că îşi pot asigura veniturile necesare, fără a fi dependenţi de banii primiţi de la stat.
Drept urmare, prevederile noii legi a pensiilor, care le-ar putea permite clericilor şi avocaţilor să contribuie voluntar la bugetul de asigurări sociale şi pensii, nu-i va afecta pe apărători.
Aceştia beneficiază de un sistem propriu de asigurări. Contribuţia pe care o virează către Casa de Asigurări a Avocaţilor (CAA) este de 10% din veniturile realizate, dar nu poate depăşi plafonul de 1.000 de lei lunar. Aceasta, în condiţiile în care avocaţii sunt cel mai bine plătiţi liber profesionişti.
Venituri mari, contribuţie mică
Potrivit Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), un avocat din Bucureşti a încasat în 2008 suma de 12,44 de milioane de lei , echivalentul a 3,42 de milioane de euro, acesta fiind cel mai bine remunerat liber profesionist din România. Astfel, veniturile medii lunare s-au cifrat la peste un milion de lei, din care avocatul ar fi putut plăti o contribuţie echivalentă cu cel mult o miime din această sumă către Casa de Asigurări a Avocaţilor.
În aceste condiţii, pensiile pe care avocaţii le-ar putea primi după retragerea din activitate sunt modeste, în comparaţie cu sumele încasate din onorarii, apreciază Şerban Pâslaru, avocat asociat al Ţuca Zbârcea & Asociaţii.
“Unul din motivele pentru care s-a acceptat o astfel de situaţie (exceptarea de la plata CAS, n.r.) este şi acela că foarte mulţi avocaţi aleg să profeseze şi după împlinirea vârstei de pensionare, nedepinzând astfel material de veniturile din pensii. Din aceste considerente, nu cred că prevederile proiectului de lege favorizează avocaţii. Acestea nu fac altceva decât să ia act de o situaţie existentă”, consideră Şerban Pâslaru
