Prezenta lui Mihai Eminescu in contextul politic al anilor 1880 ii incomoda ingrozitor pe politicienii romani aflati sub presiunea unor cercuri externe interesate de compromiterea unitatii si integritatii statului roman.
Jurnalistul Mihai Eminescu deranja atat de mult incat chiar liderul conservator P.P. Carp i-a scris lui Titu Maiorescu, de la Viena, o sentinta care a ramas celebra: "si mai potoliti-l pe Eminescu!". Eliminarea lui era, asadar, o necesitate iminenta pentru succesul tratatelor pe care Romania le semna cu marii vecini.
In episoadele precedente al serialului-dezbatere Eminescu, asasinat pentru ca era un jurnalist incomod? am vazut care erau preocuparile ziaristului Mihai Eminescu si cum ataca partidele politice romanesti sau puterile externe din jurul Romaniei. De acum inainte urmeaza sa vedem cum s-au intors campaniile de presa impotriva lui.
Primul pas a fost schimbarea lui din functia pe care o avea la ziarul Timpul, asa ca, in noiembrie 1881, Eminescu este inlocuit de la conducere, retrogradat si atacat de noul redactor-sef chiar in paginile ziarului pe care il condusese.
Chiar daca nu mai avea libertatea deplina la Timpul, Eminescu a gasit o alta solutie pentru a lupta impotriva intereselor straine. In 24 ianuarie 1882, el a participat la fondarea unei organizatii cu caracter secret si conspirativ numita Societatea Carpatii. Potrivit statutului oficial, aceasta isi propunea sa sprijine orice "intreprindere romaneasca", dar avea in vedere in special situatia romanilor din Imperiul Austro-Ungar si milita pentru unirea Transilvaniei cu tara.
Considerata subversiva de serviciile secrete austro-ungare, Societatea Carpatii este atent supravegheata, inclusiv prin agenti infiltrati pana in redactia ziarului Timpul. Pentru a-i fi urmarita activitatea, in Carpatii este introdus Ioan Slavici, care ii
