În urmă cu 20 de ani, primul lot CPEx alcătuit din Manea Mănescu, Tudor Postelnicu, Emil Bobu şi Ion Dincă a fost condamnat la detenţie pe viaţă şi confiscarea averii. Toţi din "banda celor patru" au fost găsiţi vinovaţi de infracţiunea de "genocid". La începutul anului 1990, cetăţenii României abia de mai apucau să-şi vadă locurile de muncă din economia încă socialistă. După procesul Ceauşeştilor, presa i-a menţinut conectaţi la voltajul înalt al dezvăluirilor din procesele CPEx şi "lotului" Timişoara.
SENTINŢA PRIMUL LOT CPEX: ÎNCHISOARE PE VIAŢĂ
Adevărul, cum fusese rebotezat fostul organ de presă al CC al PCR, se smulgea literalmente din mâini după ce începuse seria culiselor CPEx. În 27 ianuarie 1990 a compărut "banda celor patru", cum i-au numit gazetarii inspiraţi de procesul apropiaţilor lui Mao pe Manea Mănescu, Tudor Postelnicu, Emil Bobu şi Ion Dincă.
Toţi patru au fost acuzaţi de genocid. Rechizitoriul menţiona că "au participat la comiterea genocidului prin aprobarea măsurilor luate de dictator, deşi, în virtutea prerogativelor decurgând din funcţiile pe care le-au îndeplinit, aveau posibilitatea să le împiedice". Probe au fost stenogramele şedinţelor CPEx din 17 şi 22 decembrie şi stenograma teleconferinţei din 21 decembrie 1989.
Cei patru s-au comportat asemănător acuzaţilor din procesele staliniste ale anilor 30: s-au autoculpabilizat şi n-au protestat la incriminări fanteziste precum "planul ZZ", coordonarea teroriştilor, otrăvirea reţelei de apă din Capitală. "Am fost un dobitoc!", a declarat autocritic Tudor Postelnicu.
CINE PE CINE JUDECĂ?
La 2 februarie 1990 Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti a pronunţat pentru toţi patru sentinţa de detenţie pe viaţă, confiscare totală a averii şi plata cheltuielilor de judecată. În ultimul cuvânt, Manea Mănescu - acuzat şi că-i sărutase mâna lui Ceauşescu - a spus: "D