Multi politicieni si chiar unii analisti vorbesc de o reluare a cresterii economice in Romania, probabil de pe la sfarsitul acestui an, si se mizeaza in aceasta directie pe iesirea din recesiune a principalelor tari vest-europene, care ar trage si Romania dupa ele. Asa ar si trebui sa se intample in masura dependentei totale a acesteia de Occidentul european, intre altele si poate inainte de toate, in masura in care in proportie de peste 70% schimburile comerciale se deruleaza cu acesta. Asa se va si intampla, dar trebuie sa fie clar ca nu in masura in care se mizeaza sau se spera! si aceasta, dintr-un motiv simplu: Romania n-a facut parte, nu face parte si nu se stie deloc daca va face parte din sistemul economic occidental, in ciuda apartenentei (juridice si oficiale) la Uniunea Europeana. In timp ce era sigur ca o criza in Occident va fi tras in jos Romania, nu este deloc sigur ca o revenire in Occident va trage in aceeasi masura in sus Romania.

Pentru ca, din pacate, criza a decuplat – si mai mult decat era – Romania de Occident, cu toata dependenta totala a Romaniei de Occident. Pare un enunt contradictoriu! Dar, la o analiza atenta, nu este asa. Din motive politico-strategice globale, Romania a facut parte abia din valul doi de inglobare economica a Estului de catre Vest, respectiv cel din anii 2000. Strategia folosita pentru acest val doi explica aproape totul. Vestul nu s-a oferit sa fie piata pentru produsele din Est, ceea ce a facut in parte in cazul primului val din anii '90 pentru tari ca Cehia, Slovacia, Ungaria si Polonia si ceea ce ar fi creat o baza de productie, economie reala, cum se spune, in Est. Abordarea a fost contrara: Vestul si-a trimis in Est bancile, le-a dat si bani, pentru ca acestea prin creditare sa creeze aici aproape peste noapte o piata pentru produsele din Vest.

Dupa 50 de ani de comunism, natiunile din