După un an şi jumătate de ajustări severe, economia românească încă îşi caută direcţiile

Adrian Vasilescu (BNR): La noi restructurarea este văzută doar sub forma disponibilizărilor de personal

Redresarea va fi dificilă, întrucât băncile sunt precaute la acordarea creditelor

În ultimul an şi jumătate economia românească a cunoscut o ajustare severă şi necesară, la capătul unei perioade de boom care a culminat cu o fază a excesului în zona de creditare şi consum. Spargerea balonului imobiliar, retragerea capitalului plasat pe termen scurt, griparea creditării, restrângerea cererii pe piaţa europeană, cu impact asupra exporturilor, şi pasul înapoi făcut de un consumator îndatorat au fost simptomele principale ale declanşării crizei în România.

Companiile private au operat reduceri importante de personal, în vederea micşorării cheltuielilor. Băncile şi-au revizuit comportamentul din perioada de boom, când la ordinea zilei era creditul iraţional, direcţionat în special către finanţarea consumului din import şi a inflamării preţurilor din real estate. Activele s-au ieftinit, deşi procesul încă este greoi. Au apărut şi primele falimente. Traversăm o perioadă de ajustări importante, reflectate şi în scăderea dramatică a deficitului de cont curent.

Este însă un moment bun să ne uităm şi la cealaltă componentă a restructurării economiei româneşti, cea a reorientării investiţiilor spre zonele acoperite slab în perioada de boom. Putem recâştiga pieţele interne în domeniile unde suntem deficitari şi depindem prea mult de importuri? Am identificat zonele cu valoare adăugată mare? Avem capacitatea de a atrage investiţiile majore? S-au reorientat către diversificarea portofoliului de clienţi firmele care depindeau prea mult de un singur beneficiar? Va ajuta creditul sectorul privat în acest acest efort de restructurare?

"Pentru ca econ