John Terry a lăsat-o însărcinată pe iubita lui Wayne Bridge, a obligat-o să avorteze şi i-a oferit, spre consolare, salariul său pe o zi. Câteva mii de lire sterline.

Iubita lui Wayne o agreează pe soţia lui John, îşi creşteau copiii împreună. Bridge este prieten cu Terry şi toţi sunt prieteni cu excesele bahice, curvăsăria şi alte păcate consemnate în Biblie (şi alte cărţi vechi).

Pe Terry, căpitan de familie, echipă de club şi naţională, îl părăseşte acum nevasta şi asta ar trebui să fie o dramă. John este produsul unei familii de periferie londoneză. Părinţii se ocupă cu următoarele: tatăl vinde cocaină, mama fură din magazine, pentru amuzament.

Tabloidele sapă în tunelul care uneşte vestiarul cu dormitorul şi se vând excelent. Aflăm că iubita lui Bridge, de care nu a rămas străin nici Mutu, este model.

Aşa e: e o chelneriţă desăvârşită care agaţă fotbalişti şi le cheltuieşte banii, contribuind la prosperitatea firmelor de lux. Genul care, deşi iubeşte shoppingul, pozează nud. Sau în rolul victimei.

În Anglia se joacă fotbalul cel mai spectaculos din lume (Spania e deja o altă planetă) şi asta nu e rău. Terry şi Bridge sunt nişte fundaşi care, pe gazon, greşesc rar, şi cam atât. Altceva nu e bine: vechii golani au ajuns noii milionari şi aşa, împachetaţi în bancnote şi în gol, sunt distribuiţi ca exemple de reuşită în viaţă.

Ceva merită, totuşi, subliniat: superstiţios şi fidel, Terry urinează, înainte de meciurile de acasă, în acelaşi pisoar.