Guvernul Boc nu are soluţii la criză. Traian Băsescu le oferă basarabenilor iluzii economice. Ce nu poate să facă acasă crede că reuşeşte în deplasare? Nici vorbă. România nu are bugetul Germaniei lui Kohl, care a cheltuit, prin anii ’90, 1.200 de miliarde de mărci pentru unificare. Şi acum vesticii mai plătesc o taxă pentru atît de spectaculoasa cădere a Zidului Berlinului. La Boc, funcţionarii sînt cu protestul în poartă. Criza se adînceşte şi nimeni nu are nimic împotrivă. Partidele din opoziţie se macină în lupte interne, iar partidul de guvernămînt se joacă de-a identitatea. Ba cu biluţele lui Preda, ba cu vaporaşul lui Olteanu. Ce să facă? Are moment de respiro. Nimeni nu pune tunurile pe Palatul Victoriei. Dar disperarea şi deznădejdea îi vor da riposta din primăvară. Sau din toamnă. Răbdarea românului e proverbială. Nimeni şi nimic nu-i va opri pe pedelişti să zburde printre bugetele naţionale şi europene. Sigur că orice putere politică are la început de mandat o lună, două de graţie. Dar PD-L nu este neprihănit. Principala vină o au UDMR-iştii, care au cauţionat o putere deloc reprezentativă. Dar despre interesele minuscule, ale liderilor maghiari, ne vom ocupa separat. În Ungaria, Yobik, de extremă dreaptă, se apropie în sondaje de cote tulburătoare. Şi urmează alegerile parlamentare, iar apoi cele locale. Vina principală a dezastrului economic de acum nu este numai a puterii portocalii, ci deopotrivă a celor două mari partide din opoziţie – PNL şi PSD. În loc să organizeze ofensiva pe idei şi pe principii, la politica aiuritoare a Executivului, acestea se sfîşie între clanuri şi structuri de putere. Agenda politică e fals orientată spre bătăliile interne. Pe omul de rînd prea puţin îl interesează cine va conduce PSD-ul sau cine va cîştiga la noul congres al PNL: România are nevoie de soluţii la gravele probleme de zi cu zi. Nu pot Mugur Isăresc