Eforturile care se depun, în acest moment, pentru a şterge efectele dezastruoase ale cutremurului din 12 ianuarie, din Haiti, sunt post eveniment.
Miracolele despre care am continuat să aflăm, chiar şi la două săptămâni de la seismul de 7 grade, puteau fi mult mai numeroase, dacă autorităţile s-ar fi concentrat mai mai mult pe aspectul preventiv.Aceasta este concluzia pe care o susţine Kathleen Tierney, unul dintre cei mai renumiţi experţi americani în dezastre, în ediţia de astăzi a publicaţiei "Science Daily".
Aceasta merge pe ideea măsurilor care pot limita efectele unui dezastru, de la reguli de construcţie, la management în situaţii de urgenţă, informare populaţiei, legi şi ordonanţe legislative.
Între timp, organisme internaţionale şi guverne a zeci de state, printre care şi România, au participat prin donaţii financiare sau materiale, la efortul de refacere al statului Haiti. În total, s-au strâns peste 2 miliarde de dolari.
"Ceea ce lipseşte din această tragedie şi din modul în care s-a reacţionat este faptul că astfel de dezastre pot fi prevenite. Iar capacitatea de prevenţie şi de limitare ale afectelor cade în mâna societăţii" a mai precizat Tierney, director al Boulder's Natural Hazards Center, din cadrul Universităţii din Colorado. "Deplângem victimele dezastrelor, însă, în realitate, facem prea puţin pentru a le preveni, ori pentru a le limita efectele negative".
Cutremurele sunt inevitabile în zonele cu risc seismic, la fel cum tornadele şi uraganele se produc, inevitabil, în zone în care condiţiile meteorologice speciale permit Din acest motiv, cercetătorul american consideră că din moment ce producerea lor nu este o surpriză, efectele negative pot fi anticipate şi, prin urmare, evitate.
Un dezastru "programat"
În ceea ce priveşte situaţia din capitala Haiti, Port
