„Intersecţia“ de-acum două săptămîni s-a rătăcit la rubrica de actualitate. Fapt firesc de altfel, subiectul ei – Haiti şi cutremurul – intersectînd puternic actualitatea. Faptul m-a îmboldit să mă opresc puţin asupra semnificaţiei înseşi a noţiunii de „actualitate“ şi a legăturii care se stabileşte sau pe care o stabilim, între aceasta şi noi înşine.
La prima vedere, „actualitatea“ este ceea ce se întîmplă acum, aici. Dar şi un eveniment care s-a întîmplat ieri şi acolo, poate dobîndi o semnificaţie care să-i confere o anumită măsură de „actualitate“, semnificaţia sa reverberînd departe de originea (în timp şi în spaţiu) a evenimentului. „Semnificaţie“ am spus? Întîmplarea, faptul, fapta trebuie, deci, să semnifice ceva pentru mine, interpretul ei – sau pentru autoritatea care-mi serveşte drept ghid intelectual – pentru a fi băgat în seamă. O „valoare“ îi este asociată în procesul de interpretare, mare sau mică, pozitivă sau negativă; în lipsa acestui „moment axiologic“, al acestei judecăţi de valoare, evenimentul rămîne lipsit de actualitate.
Chiar şi evenimente care se pot întîmpla în viitor au potenţial de a deveni subiecte de „actualitate“: un exemplu imediat ar fi acela al discuţiei care se poartă în prezent pe tema „încălzirii globale“ şi a consecinţelor sale. (Cititorul se va grăbi să-mi atragă atenţia că acesta nu este exemplul cel mai potrivit într-un Bucureşti care, aparent, se confruntă cu o iarnă mai grea decît în anii trecuţi.) Cînd un fapt de viitor devine actualitate, el reflectă fie prezenţa unei înţelegeri (logice) sau pe aceea a unei temeri (ancorate cel mai adesea în afectiv), ambele însă bazate pe concluzii obţinute în cadrul unui sistem de valori.
Concluzia pare a fi, deci, că semnificaţia evenimentului este condiţionată de sistemul nostru de valori; consecinţele acestei observaţii, care multora ar pute
