Exact in ziua in care Mihai Eminescu a fost declarat nebun de autoritatile de la Bucuresti, Austro-Ungaria rupea relatiile diplomatice cu statul roman timp de 48 de ore, iar Otto von Bismark ii trimitea o telegrama lui Carol I in care il ameninta cu razboiul.
In aceeasi zi de 28 iunie 1883, cand Mihai Eminescu a fost arestat si internat la ospiciu, Romania trebuia sa semneze un tratat secret de alianta cu Austro-Ungaria, Germania si Italia. Documentul insemna, de fapt, aservirea Romaniei Austro-Ungariei, excludea revendicarea Ardealului si interzicea orice fel proteste in acest sens.
Eminescu, aflat in centrul oricarei manifestari pentru eliberarea Ardealului, trebuia sa fie redus la tacere si scos din peisaj. Este de fapt abia inceputul procesului de defaimare si de eliminare a ziaristului Mihai Eminescu.
Am vazut in episodul anterior al dezbaterii Ziare.com - Eminescu, asasinat pentru ca era un jurnalist incomod? ca Mihai Eminescu era in continuare periculos pentru puterile externe din jurul Romaniei chiar si dupa indepartea de la conducerea ziarului Timpul. Daca in prima etapa jurnalistul Eminescu a fost redus la tacere, de data asta s-a decis ca trebuie scos din scena.
Despre "boala" lui se afla abia pe la 1 iulie 1883, cand ziarul "Romanul", aflat intr-o polemica acerba cu Eminescu, dadea primul semnal al scoaterii lui din viata publica: "Aflam cu sincera parere de rau ca dl. Mihai Eminescu, redactor la ziarul "Timpul", tinar plin de talent si inzestrat cu un deosebit geniu poetic, a cazut greu bolnav. Speram ca boala sa nu va fi decit trecatoare si ca in curind vom putea anunta deplina sa insanatosire".
A doua zi, ziarul Timpul publica propriul anunt: "Cu incepere de astazi, 1 iulie, directiunea politica si redactia ziarului "Timpul" este incredintata d-lui Mihail Paleologu".
Timpul revine
