Anunţul conform căruia România a fost invitată să participe la scutul antirachetă american din Europa, în noua sa formulă, demonstrează faptul că administraţia democrată de la Washington nu este, aşa cum mulţi se văitau, mai puţin atentă la securitatea României decât o administraţie republicană. Pe teritoriul României vor fi plasaţi, aşadar, interceptori tereştri împotriva rachetelor balistice cu rază medie de acţiune. Teritoriul României devine, astfel, apărat în totalitate de un atac cu astfel de arme, prin această regândire a scutului. Varianta administraţiei Bush lăsa descoperită o mare parte din sudul şi estul ţării, exact regiunile ]n care ar putea ajunge rachetele iraniene Shahab. Este drept că scutul va fi finalizat în 2015, conform declaraţiei preşedintelui Băsescu. Până în acel moment, ameninţările cu care se confruntă în acest moment Europa probabil că se vor schimba. Problema programului nuclear iranian va fi tranşată într-un fel sau altul. Dar, această invitaţie din partea administraţiei Obama demonstrează interesul arătat regiunii şi puterea parteneriatului strategic al României cu SUA. Nu mă pot împiedica să observ că vicepreşedintele Joe Biden a vizitat în toamnă exact cele trei ţări care fac parte din proiectul anti-rachetă: Polonia, Cehia şi România. Atunci s-o fi discutat pentru prima dată despre intrarea României în proiect? În orice caz, continuarea participării României la efortul militar din Afganistan a jucat, probabil, un rol important în negociere.

În orice caz, invitaţia din partea administraţiei Obama pare să facă parte dintr-un efort mai larg de “încercuire” a Iranului. De curând, SUA au trimis nave de război şi rachete de apărare Patriot în zona Golfului Persic. Prin aceste mutări se construieşte, pracitc, şi un scut anti-rachetă pentru aliaţii din Golf.

Preşedintele Traian Băsescu a subliniat faptul că scutul nu este în