Preşedintele SUA, Barack Obama, a transmis României invitaţia ca ţara noastră să participe la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă. Acest mesaj a fost transmis ieri Bucureştilor de Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor. Potrivit preşedintelui Băsescu, dezvoltarea sistemului antirachetă al SUA implică "stabilirea unor componente şi în România". În acelaşi timp, ministrul Apărării, Gabriel Oprea a detaliat pentru Mediafax, arătând că "pe teritoriul României vor fi amplasate capabilităţi terestre de interceptare, ca parte a sistemului de apărare antirachetă".

Sistemul implică şi avantaje şi riscuri din partea celor împotriva cărora se creează un astfel de scut, dar potrivit premierului Boc, avantajele sunt net superioare. De asemenea, el a mai spus că statul român va pune la dispoziţie o locaţie, în timp ce alte cheltuieli suplimentare "se negociază". Printre riscurile enumerate de analişti şi politicieni se numără în special iritarea şi obiecţii din partea Moscovei şi posibilitatea ca România să devină o ţintă.

PRIMUL SCUT

Necesitatea amplasării unui scut antirachetă în Europa a fost invocată de administraţia George Bush, după 2002, acest demers a pornit de la premiza ca teritoriul american şi al aliaţilor săi să fie protejat de eventuale atacuri cu rachete balistice ale Iranului şi Coreei de Nord, mai ales că aceste două ţări erau preocupate să-şi dezvolte programe nucleare.

Viziunea americană din acel moment prevedea amplasarea în Cehia a unui radar până în anul 2010, iar în Polonia urmau să fie amplasate zece interceptoare de rachete balistice cu rază lungă de acţiune până în 2012-2013. Dar planul acesta avea, de fapt, ca principală funcţie distrugerea eventualelor rachete iraniene care ar fi vizat SUA şi, astfel, porţiuni ale Europei rămâneau fără protecţie. De exemplu, terit