Scrie în stele cât de mult ne costă dreptatea. Sau lipsa ei. Iar cazul „Elena Udrea" este relevant tocmai din acest motiv.

Povestea nu este despre Elena Udrea. Nici măcar despre acuzaţiile din dosarul prin care Parlamentul recomanda începerea urmăririi penale împotriva ministrului Turismului. Nu şi nu. Pentru că miza este deasupra acestor fapte lumeşti. Ea ocupă o altitudine ce depăşeşte adevărul despre acuzaţiile aduse Elenei Udrea. E acel loc rarefiat din care putem testa cât de mare e puritatea profesiei de magistrat. Scrie în stele cât de mult ne costă dreptatea. Sau lipsa ei. Iar cazul „Elena Udrea" este relevant tocmai din acest motiv. Al felului în care ni se întoarce nouă, cotizanţilor de taxe, investiţia în actul justiţie.

Căci dosarul cu pricina poate figura cel mult în cursurile pentru studenţii de la Drept la capitolul „AŞA NU". Oricine a citit dezvăluirile publicate de colegii de la „Evenimentul zilei" a putut afla prin ce motivaţii halucinante au justificat anchetatorii neînceperea urmăriirii penale (NUP). Poate chiar au ajuns la concluzia corectă că ministrul Turismului nu are nicio vinovăţie. Şi poate chiar nu are! Dar felul în care au reuşit s-o exprime procurorii de caz este mostră, fie de prostie, fie de incompetenţă.

Citind, ai senzaţia că procurorii au vrut să scrie un editorial. Nicidecum să explice negru pe alb dacă probele incriminează sau nu o faptă anume. Dar hai să luăm un exemplu concret: acuzaţia privind organizarea de către Ministerul Turismului a unor evenimente pe bani publici gen „Lumină la malul mării" sau „Paşte în Bucovina". Iată ce răspund oamenii legii: „Alegerea unei date (n.r. - Paştele) cu semnificaţie pentru toţi românii reprezintă o bună strategie de promovare a turismului". Muicăăă!!!!! Păi de comentarii aveam noi nevoie? Asta-i treabă de procuror? Să spună dacă e bine sau rău ce face un ministru? Sau dacă