O traducere din poetul irlandez Seamus Heaney (laureat al Premiului Nobel în 1995) este o între­prindere editoriala îndrazneata, din cel putin trei motive, sa le spu­nem, culturale. Mai întîi, opera poetica în discutie se afla în plina derulare, autorul continuînd sa publice noi volume care, în mare masura, revizuiesc si reconfigureaza vechile sale strategii artistice.

În al doilea rînd, Heaney – ca majoritatea scriitorilor irlandezi din ultimul secol si jumatate – este un autor fundamental local, cum bine s-a spus, focalizîndu-se, din punct de vedere estetic, pe o mitologie particulara, adesea greu de descifrat si chiar identificat de catre cercetatorii altor zone. În sfîrsit, exista o dimensiune politica în poezia lui Seamus Heaney, legata de asa-numitele Irish Troubles („framîntarile irlandeze”), unde ochiul extern poate avea frecvent conuri de penumbra în vizualizarea precisa a unor referinte.

Totusi, trebuie sa recunosc de la bun început, initiativa recenta a Poliromului iesean, de a publica traducerea româneasca (facuta de Dan Sociu si ilustrata, inspirat, de Tudor Jebeleanu) a cîtorva dintre cele mai bune creatii apartinînd scriitorului mi se pare o întreprindere editoriala deosebit de importanta. Riscurile amintite mai sus sînt evitate inteligent de catre traducator, fie printr-o adecvare la registrul metaforic special al lui Heaney, fie prin lasarea deoparte a poemelor cu „încarcatura” mentalista (sau chiar politica) excesiva. Opera poetica a lui Heaney (fara a o mai considera si pe cea dramatica sau teoretica) ramîne extrem de vasta, creionînd, în timp, un profil estetic cumva înselator. De la începutul activitatii si pîna în prezent, Heaney ramîne un constructor liric cu o identitate (tematica, intelectuala, etc.) devianta.

Daca volumul de debut al scriitorului, Death of a Naturalist/ Moartea unui naturalist (196