Presa internaţională comentează pe marginea instalării de elemente componete ale scutului antirachetă pe teritoriul României. Sursa: AFP Accentul este pus pe faptul că România nu are graniţă comună cu Rusia, dar şi pe faptul că este cel mai apropiat stat membru NATO de Iran.

Dincolo de ştirea în sine, BBC punctează faptul că demersul american aprobat de CSAT trebuie să primească şi acordul Parlamentului de la Bucureşti, dar şi surse de finaţare. Tot BBC spune că, pe lângă euforie, România ar trebuie să aştepte şi reacţiile oficiale ale Rusiei, în contextul relaţiilor dintre SUA şi Rusia. Referitor la sursele de finanţare, "Finacial Times" vorbeşte despre faptul că administraţia Obama a cerut pentru scutul antirachetă opt miliarde de dolari, bugetul apărării pentru exerciţiul financiar 2011, ceea ce reprezintă o creştere de mai mult de jumătate de miliard de dolari faţă, de anul precedent. Rusia preferă România "The New York Times" scrie despre scutul antirachetă şi despre România şi consemnează opina lui V. Dmitri Trenin, director al Centrului Carnegie, din Moscova, care a declarat că anunţul făcut de preşedintele Băsescu nu este o surpriză pentru liderii ruşi.

Trenin spune citat de "The New York Times": "Graniţa Rusiei este mai departe de România decât este graniţa rusă de Polonia, iar plasarea acestora în România nu ar bloca şi nici nu ar permite interceptarea rachetelor ruseşti care s-ar putea îndrepta către SUA, peste Polul Nord, aşa cum a dat frisoane Rusiei atunci când elemente ale scutului au fost plasate în Polonia. Oamenii politici privesc un sistem antirachetă ca fiind o ameninţare potenţială, dar nu cred că de data aceasta politicienii se vor mai raporta la astfel de detalii. Acest sistem ar putea fi, însă, capabil să producă dezechilibre în războiul rece", a mai spus Trenin. "The New York Times" scrie că, în decembrie, prim-mini