Călcat pe brand şi pe bombeu de procurorii de la ANI, Mircea Dinescu le-a tras-o la întîlnirea lui săptămînală cu Stelian Tănase. Nu revin asupra convingerii mele că indiferent cum te-ar chema, legea e lege. Dar depinde şi cum ţi se aplică legea. Fiindcă Dinescu nu e nu ştiu ce incompatibil cules de pe stradă căruia să-i spună celebrităţile de la ANI, „ Să te prezinţi, mîine cu avocatul la noi la sediu!”

Nu pledez pentru formule de o excesivă politeţe, dar nici să ne purtăm mitocăneşte şi prosteşte, ca şi cum ăia de la ANI n-ar şti cine e Dinescu, ci Dinescu ar trebui să ştie cine sînt ei. Nu spun acum că proprietarul de poduri şi a două firme agricole ar fi un expert al bunelor maniere, fiindcă nu e!

Însă, nu ca simplu fapt divers, ci ca o treabă istoric consemnată, Dinescu exista, ca disident, în conştiinţa publică din ţară şi din străinătate pe vremea cînd şeful de la ANI învăţa să scrie oi şi boi, iar despre personalitatea lui Băsescu nu ştiau decît marinarii şi rudele lui de-acasă.

Nu zic că ăsta ar fi un motiv ca Mircea Dinescu să-şi arate dosul legii, dar dacă el a fost invitat la ANI aşa cum a povestit în această seară şi mai curînd i s-a căutat nod în papură pentru a fi declarat incompatibil cu funcţia lui de la CNSAS fiindcă a susţinut la alegeri pe cel care le-a pierdut, Dinescu are dreptate să-l apuce dracii.

Acelaşi Dinescu, chiar dacă l-a susţinut pe Geoană la alegeri, îi trage lui şi nu numai lui o smetie verbală: „Te duci la televiziunea lui Vîntu, dar te faci că nu ştii a cui e!” Sau, cu trimitere şi mai directă: îţi pui cenuşă în cap că te-ai întîlnit cu el, deşi nu te-a obligat nimeni s-o faci.

Chiar dacă i-a dezamăgit pe mulţi – uneori pe bună dreptate – Dinescu a rămas tipul care le zice, ca pe vremea lui Ceauşescu. Deosebirea e că atunci le zicea cam de unul singur.

Călcat pe brand şi pe bombeu de procurorii de