Le Monde scrie despre cerşetorii romi din Geneva, care încearcă "să fugă de mizeria şi discriminările din România". Autorităţiile nu au reuşit să facă o legislaţie clară cu privire la această problemă.

La începutul acestei după-amiezi, este un frig înţepător în Geneva. Stela, de 42 de ani şi fiica sa de 17 ani au ajuns acum o săptămână de la Aiud, un oraş din vestul României ca să cerşească. În această dimineaţă nu au adunat decât şase franci elveţieni, scrie Le Monde.

Cele două femei de etnie rromă s-au jucat de-a şoarecele şi pisica cu poliţia de la Geneva, in jurul gării Cornavin. În această noapte, ele vor dormi într-un adăpost de apărare civilă. Stela le explică jurnaliştilor că este a treia oară în Geneva şi ştie deja "cele mai recente măsuri". "Primim doar mâncare la adăpost", spune ea.

La data de 21 ianuarie, într-o declaraţie pregătită, Consiliul de Stat a anunţat "măsurile de protecţie a copiilor care cerşesc la Geneva", instruindu-i pe poliţişti să-i oprească şi să-i ducă la serviciul de protecţie a minorilor pentru a evalua "situaţia lor familială şi socială". Minorii pot fi apoi plasaţi în îngrijire şi la şcoala, iar în cazul în care siguranţa lor este periclitată, părinţii lor ar putea pierde custodia. Acestea vor fi, de asemenea, raportate la Tribunalul General pentru "a pune în pericol sănătatea copiilor lor, prin folosirea lor să cerşească pe străzi."

În ultimii ani, autorităţile de la Geneva au atacat şi "problemă" romilor cerşetori, care au apărut în mai multe oraşe importante, din cauza eliminării în 2004 a obligaţiei de a deţine viză pentru a intra în Elveţia din România. Fenomenul este încă marginal, dar ar putea lua amploare, scrie Le Monde. Cerşetorii de la Geneva, provin din trei principale oraşe din judeţul Alba. Stabiliţi în România, ei fac mai multe călătorii pe an, împreună cu familia pentru a fugi de "sărăcia