„La început am fost ca o familie, apoi ne-am împărţit precum oamenii în partide, unii de stânga alţii de dreapta", ne-a declarat preşedintele Asociaţiei „Revoluţia din 1989", Gheorghe Turcu, la 20 de ani de la formarea primei asociaţii care apăra drepturile acestora.

Îi întâlnim numai la comemorarea eroilor Revoluţiei, o dată pe an, cel mult de două ori. Luptă în continuare pentru drepturile familiilor care i-au pierdut pe cei dragi dar şi pentru păstrarea privilegiilor pe care statutul de revoluţionar le-a oferit. În ultimii ani în schimb, au fost aspru criticaţi şi contestaţi pentru că unii, mai isteţi, şi-au dobândit statutul fără să fi fost vreodată în 1989, în vreo situaţie care să le asigure acest drept.

Dacă ar fi să luăm în calcul datele de pe portalulrevoluţiei.ro, pe întreg cuprinsul ţării ar fi doar 67 de Asociaţii de Revoluţionari recunoscute. În realitate însă sunt mult mai multe. Cel puţin la nivelul judeţului Constanţa, aşa stau lucrurile. Chiar dacă doar Asociaţia „Revoluţia din 1989" este recunoscută în plan judeţean, de fapt ele sunt cel puţin încă patru. Printre acestea se regăsesc Asociaţia Luptătorilor Revoluţionari, Fundaţia Revoluţionarilor Tomis, Pheonix şi Federala Naţională. Imediat după 1990 toţi cei care şi-au revendicat dreptul de revoluţionar au fost iniţial în Asociaţia Luptătorilor Revoluţionari, ulterior aceasta despărţindu-se într-o altă tabără, Asociaţia „Revoluţia din 1989", condusă de Lazăr Cercel.

„Revoluţionarii s-au împărţit precum oamenii în partide"

„La început am fost o familie. La fel cum oamenii după 1989 s-au împărţit fiecare la câte un partid, de stânga sau de dreapta, aşa ne-am împărţit şi noi", e de părere preşedintele Asociaţiei „Revoluţia din 1989", Gheorghe Turcu. Destul de agitat la momentul în care l-am întrebat de ultimul subiect care îi viza şi care a făcut vâlvă în mass-media, anul trecu