Compania Bechtel – aia care de vreo şase ani ne tot face, cu costuri exorbitante, un soi de autostradă în Transilvania şi despre care în 2004 Băsescu spunea că-i un jaf, dar s-a potolit repede, odată instalat la Cotroceni – anunţă că opreşte lucrările şi dă afară muncitorii. Dincolo de măgăria americanilor, care profită de criză, strângându-ne de gât, legal au dreptate: Ministerul Transporturilor le datorează peste 100 de milioane de euro. N-a trecut un an de când Boc şi Berceanu ne făceau capul mare că sunt bătute-n cuie în Buget fonduri uriaşe pentru infrastructura rutieră.
Cu ce ne-am ales? Cu un prăpădit de tronson de 42 km (Turda- Gilău), făcut la repezeală şi inaugurat tot electoral, pe neterminate. Cu vreo două “centuri” şi un pasaj Băneasa, amărât şi isprăvit în vreo trei ani (romanii au făcut Podul lui Apolodor, peste Dunăre, în doar doi ani). Cu sumedenie de reparaţii care au umflat buzunarele asfaltagiilor de casă şi care acum sunt iar pline de gropi (Bucureşti-Piteşti, Autostrada Soarelui, Bucureşti-Ploieşti, Dealul Negru etc). Cu încheierea unui contract aiuritor (80 milioane euro/ km!) pentru Comarnic-Braşov. Cu sumedenie de costisitoare consultanţe şi studii de fezabilitate pentru lucrări care nu vor fi atacate nici peste zece ani. Toate asigurările că vor fi realizate lucrări de infrastructură numeroase şi solide, că vor fi asigurate locuri de muncă s-au dovedit a fi, încă o dată, gogoriţe care n-au avut drept scop decât ameţirea electoratului.
Parlamentul se tot cocoşeşte că, prin Constituţie, supraveghează Guvernul. Ce-l opreşte să convoace duoul Boc-Berceanu, care anul trecut zbura electoral prin şantiere, să-l întrebe: unde-s banii? Cu acte şi fapte.
