Cât imi trag sufletul, mă trezesc cu capul lui Mişu lângă mine. Pe jumătate acoperit de o cârpă roşie.
de unde te cunoaşte matahala aia?
măi dragă, mai veneam pe la bazin şi ne-am tot luat cu vorba despre femei. Nu prea avea de muncă, aşa că stătea mai tot timpul p-aci. L-am mai scos la câte o băută - sufeream de aceleaşi chestii. Mi-a zis că: bă, Mişule, noi n-avem baftă la femei din acelaşi motiv - tu eşti prea mic, eu sunt prea lung şi niciunul n-are bani.
şi bagă iar râsul ăla al lui cu capul strâns intre umeri, ochii măriţi ca şi cum ar sta pe budă. Chiţăie impietrit in felul ăsta, apoi sloboade hohot baban, pe mai multe voci - mitralieră neunsă de la ultimele 10 trageri.
Pe culoarul 1 - acuma văd - inoată o blondă. Inoată nu e bine zis. Se unduieşte ca un tentacul, fără mâini. Până facem noi un bazin, ea face trei. De altfel, Mişu a şi renunţat. S-a postat la mijlocul culoarului şi stă cu apa până sub nas. Ochii i se invârt circular şi scanează lichidul - nu scapă nicio vietate feminină. Blonda pur şi simplu alunecă printre printre moleculele de hidrogen şi oxigen. Ar putea s-o ţină in ritmul ăsta o săptămână. Doar să mai vină salvamarul sau salvalacul să-i arunce nişte plancton, să nu rămână numai oasele şi zgârciurile din ea.
In sală (nu ştiu cum naiba să-i zic!) pătrunde Gabi. Pe cap are o cârpă neagră, in jurul şoldurilor una galbenă cu buline maro. Se opreşte la un capăt al culoarului blondei şi execută mişcări de incălzire - un soi de tae-bo nautic. Se apleacă lateral, ridică simultan câte un crac, ca la sumo. Blonda sfâşie apa cu mâinile la ceafă. Mă şi mir că păstrează direcţia, că nu se ciocneşte de marginea bazinului. Pianistul se lasă să cadă de la inălţimea celor 1,90m ai săi in mâini. Execută flotări cu capul in jos, fundul ridicat mult. Blonda trece la un crawl gingaş şi robotizat deopotrivă. Atunci Gabi se deplasează
