Murat Yusuf, şeful cultului musulman din România a cerut reprezentanţilor celorlalte cultele şi şi religii sprijin în momentul lansării în limba română a cărţii cunoscutului autor britanic de origine indiană, Salman Rushdie, deoarece a considerat acest lucru un atac la adresa islamismului. Patriarhul Daniel a condamnat public editarea în limba română a cărţii, considerând că "lezeză valorile spirituale şi simbolurile religioase". Însă nu este pentru prima dată când suportul dintre reprezentanţii celor două religii se manifestă public. În momentul în care s-a propus scoaterea icoanelor din şcoli, Murat Yusuf a sprijinit moral Biserica Ortodoxă Română.

Salman Rushdie este un celebru autor britanic de origine indiană, distins cu peste 20 de premii pentru operele sale. Celebritatea însă nu a venit doar din lumea literară. Lumea musulmană s-a simţit profund ofensată de publicarea cărţii sale "Versetele satanice", considerată blasfemitoare la adresa profetului Mahomed. Cartea a fost interzisă în mai multe ţări musulmane şi a fost arsă în pieţe publice. Nici traducătorii cărţii nu au scăpat de furia extremiştilor musulmani. La câteva luni de la lansare, ayatollahul Ruhollah Khomeini, liderul spiritual al Iranului, a emis o fatwa - condamnare la moarte - la adresa lui Salman Rushdie. Recompensa pentru capul lui Rushdie a ajuns în momentul de faţă la 2,8 milioane de dolari.

„Versetele satanice” în România

Romanul "Versetele satanice" a fost tradus şi în limba româna în 2007, moment în care reprezentanţii cultului musulman din România şi Patriarhia Română au fraternizat. Patriarhul Daniel a lansat un comunicat de presă la momentul respectiv, condamnând editarea în limba română a cărţii. Acesta este de părere că valorile spirituale şi simbolurile religioase trebuie protejate, indiferent de religie.

Comentariile din lumea virtuală nu au fost tocmai