În urmă cu douăzeci de ani, Consiliul Frontului Salvării Naţionale a emis Decretul-lege privind organizarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative. Începând din acel moment, economia de stat avea oficial competitori. Românii care au înţeles beneficiile noii legislaţii şi-au început propriile afaceri. Unii dintre ei se află astăzi în topurile miliardarilor. Alţi mici întreprinzători au dispărut în nebuloasele tranziţiei.

Noii conducători ştiau că nu puteau conserva economia de stat, acest sistem făcând parte din "bagajul" regimului comunist. Pe de altă parte, existau o mulţime de utilaje şi imobile nefolosite de economia de stat care puteau fi exploatate de întreprinzătorii particulari pentru a fabrica produse necesare populaţiei şi neincluse în planurile economice cincinale.

Aşadar, scopul asumat al decretului-lege era satisfacerea mai bună a cerinţelor de bunuri şi servicii ale populaţiei, folosirea eficientă a materiilor prime şi materialelor, precum şi creşterea gradului de utilizare a forţei de muncă. Era evident că în lunile care urmau va apărea şomajul, ca urmare a închiderii unor unităţi nerentabile şi a eliberării din funcţii a membrilor vastului aparat de Partid.

Membrii CFSN au hotărât ca, pentru început, să permită numai apariţia unor întreprinderi mici, cu cel mult 20 de salariaţi. Se mai puteau fonda asociaţii cu scop lucrativ, asociaţii familiale, precum şi activităţi prestate de persoane fizice în mod independent. Toate aceste afaceri puteau fi prestate doar de persoanele care aveau domiciliul în România. Criticii legii au spus că noii conducători nu doreau investiţiile străine, pentru a nu le submina interesele politice. Nici liderii FSN nu au încercat să se apere la începutul anilor '90 împotriva acestei acuzaţii, făcând carieră lozinca "Nu ne vindem ţara!".

ANGAJAŢI LA "PRIVAT"

Ang