Cu un buget de 6,5 milioane de euro, din care 40% pentru un proiect arhitectural realizat de o firmă de marketing şi mai puţin de 5% pentru promovarea schimburilor comerciale, România participă la cea mai mare expoziţie mondială din istorie. Pentru prima oară de când participă la expoziţiile mondiale (nelipsită fiind de la vreuna din cele şase care au avut loc în ultimele două decenii), România va avea, anul acesta, un pavilion propriu, performanţă la care au acces doar o cinc

Cu un buget de 6,5 milioane de euro, din care 40% pentru un proiect arhitectural realizat de o firmă de marketing şi mai puţin de 5% pentru promovarea schimburilor comerciale, România participă la cea mai mare expoziţie mondială din istorie.

Pentru prima oară de când participă la expoziţiile mondiale (nelipsită fiind de la vreuna din cele şase care au avut loc în ultimele două decenii), România va avea, anul acesta, un pavilion propriu, performanţă la care au acces doar o cincime din cele circa două sute de state participante. Aceasta, întrucât, potrivit oficialilor români implicaţi, prezenţa la Expo Shanghai reprezintă „cel mai mare efort de promovare externă a României de după 1990“. Ovidiu Silaghi, responsabil cu promovarea Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) la Shanghai, precizează că „în acest moment, pavilionul este finalizat în proporţie de 90%, iar la sfârşitul lunii februarie se vor încheia lucrările de construcţie“, urmând ca în martie-aprilie să fie instalate şi testate echipamentele audio-vi­deo-lumini-mul­timedia. Scopul acestei desfăşurări de forţe? „În primul rând, expoziţiile mon­­diale reprezin-tă, prin excelenţă, acţiuni de diplomaţie publică. Partea economică reprezin­tă, oarecum, o componentă se­cundară“, declara Ferdi­nand Nagy, comisar general pen­tru expoziţii mon­diale din Ministerul Afacerilor Ex­terne (MAE), postului public de radio.