- Cultural - nr. 476 / 6 Februarie, 2010 Dupa cartea de poezie: Reflexii tarzii ( 2005 ), Ioan Muntean vine printre cititori cu alte doua carti: una de poezie: Poemele clipelor, si alta de eseuri: Jurnal de ganduri, ambele tiparite la Editura "Cezara Codruta Marica", din Targu-Mures, in anul 2009. Ca poet, Ioan Muntean cultiva un vers cu o prozodie adesea libera, neocolind totusi poezia de factura clasica, usor de decriptat, deoarece el pune accent pe mesaj, transmis printr-un semnificant mai direct, necomplicat, in plan estetic. Meritul volumului sta tocmai in aceasta dezvoltare imprevizibila, concentrica si de nuante, pe acelasi motiv temporal: clipa. Viata este o insumare de clipe, de asteptari, de raspunsuri la esentiale intrebari, un prilej de acumulare si de bilant pentru tot si pentru toate: "Curge timpul / In picuri de-o clipa, / Din clipa de ieri,/ Maine se infiripa. / Trecutul si prezentul curg spre maine, / Din spicul de ieri se coace o paine" (Intrebarile clipelor). Poetul se teme de clipa neimplinita, de clipa irosita, de clipa chemata la "judecata". Rare sunt clipele bucuriilor: un rasarit de soare, scancetul unui nou-nascut, un cires inflorit, picurii de roua peste petalele proaspete si inmiresmate si multe altele. Clipe minunate sunt acelea care duc cu ele cantul lui Mozart. Clipa, ca dimensiune existentiala, poate simboliza fragilitatea conditiei umane, dar si un spectacol multicolor si tentant, fiindca presupune o desprindere, presupune zborul si chiar o anume maretie a "trestiei ganditoare", cum ar spune Pascal: "Cu clipe de fluturi, / Razbatem deserturi, / Vanturi si valuri / De clipe, doar cu / Poleiala din aripi / Drept scuturi. / Fragila fiinta, / Frageda clipa, /Atat de mareata, / La fel, indrazneata. / Cu mii de culori / In aripi, / Cu mii de ganduri / In zbor, / Spre floarea clipei / Frumoase, odihna catand, / spre nemurire tinzand. / Ad