Una din cele mai importante realizari tehnologice ale secolului a inceput in Romania, la Medias
Pe 25 aprilie 1990, o naveta spatiala plasa telescopul Hubble pe o traiectorie in jurul Pamantului. Botezat cu numele Edwin Hubble (1889-1953), parintele cosmologiei moderne, acest telescop, al carui cost initial s-a ridicat la 400 de milioane de dolari, fusese finantat de NASA si de Agentia Spatiala Europeana. Scopul lui era sa scruteze universul, dincolo de capacitatea observatoarelor de pe Pamant, care nu pot "vedea" prea adanc in cosmos din cauza limitelor impuse de atmosfera.
O idee se naste la Medias
Ideea unui telescop spatial a apartinut savantului transilvanean Hermann Oberth (1894-1989), care si-a petrecut anii tineretii ca profesor de matematica la liceul Stephan Ludwig Roth din Medias.
Hermann Oberth In 1923, Oberth a publicat cartea "Die Rakete zu den Planetenraumen" ("Racheta inspre spatiul planetar"), in care pe langa propunerea unui model de racheta in trepte, destinata cuceririi cosmosului (foarte asemanatoare cu cea ce urma sa fie folosita de programul Apollo), el a detaliat tehnicile prin care un laborator spatial ar putea fi plasat pe o orbita in jurul Pamantului.
Propunerea lui Oberth a fost preluata de astronomul american Lyman Spitzer, in articolul Astronomical advantages of an extraterrestrial observatory (Avantajele astronomice ale unui observator extraterestru), publicat in 1946. Primul avantaj, scria Spitzer, este acela al cresterii rezolutiei, adica a puterii aparatului de a distinge intre obiecte cosmice foarte apropiate. Al doilea avantaj este cel de a "vedea" razele infrarosii si ultraviolete, care sunt in mare parte absorbite de atmosfera. Cu alte cuvinte, telescoapele extraterestre ar avea o gama mai larga de vizibilitate.
Spitzer nu s-a rezumat doar la a scrie despre avantajele obser
