La ce s-or mai fi dînd toate codurile astea de vreme nasoală, dacă nu se face şi o lege pentru respectarea lor? Ţi se spune pe toate canalele de comunicare posibile să stai acasă că vine zăpada. Tu nimic, porneşti la drum, ca soldatul sovietic la Stalingrad, fiindcă n-o fi dracu atît de galben, ca în codurile ăstora. Şi dacă rămîi în zăpadă cu maşina,în loc să-ţi dai cu pumnii în cap că ai plecat la drum în pofida avertismentelor, faci ca toate alea că nu e drumul deszăpezit!

Nu m-a apucat un acces de civism odată cu ninsoarea asta care, ce-i drept, e groscioară de ţi se înfundă piciorul în ea şi pe trotuarele Bucureştiului. Dar cînd vezi că ninge şi tot ninge şi mai bate şi vîntul, nu te duci cu maşina să verifici dacă poţi să te descurci. Cei de la Salvare n-au încotro, îşi încearcă norocul prin zăpadă, dar tu ce cauţi, bre, prin nămeţi? Ca să aibă ce povesti televiziunile? Ca să vină jandarmii după tine cu transportoarele pe şenile? Sau ca s-o iei pe jos peste cîmp încotro se văd luminile vreunui sat?

Unde sînt gardurile de protecţie de pe marginea drumurilor? Cele din bucăţi de tablă, de pe unde au fost, au ajuns la fiare vechi. Iar împletiturile din crengi cine ştie ce sobe or fi încălzit. Trăim într-o ţară în care vara se fură şi liniile de cale ferată, nu numai şinele de tren, aşa că la ce ne-am mira că dispar şi gardurile de protecţie împotriva viscolului.

Cînd ninge din greu chiar şi prin America aia cu care ne tot place să ne comparăm rămîn maşinile înţepenite în zăpadă pe autostrăzile lor cu şase benzi, plus alte două de refugiu. Nu ştiu însă dacă şi acolo ministrul Transporturilor, Berceanu al lor, apare la televizor să spună că e nasol afară în loc să-şi îmbărbăteze oastea deszăpezitorilor, undeva la faţa locului. Nu ca să fie o lopată în plus împotriva zăpezii, ci ca amărîţii care înfruntă viscolul eliberînd drumurile patriei de asa