Închipuiţi-vă o luptă electorală în care sunt implicaţi zece moguli, nu doar trei, într-o ţară dezamăgită de rezultatele guvernării portocalii şi îndatorată până peste cap la FMI. Închipuiţi-vă că aceşti zece moguli nu sprijină toţi acelaşi candidat, ci că s-au împărţit în două tabere, fiecare punându-şi miliardele, televiziunile şi ziarele în sprijinul preferatului. Închipuiţi-vă o ţară divizată în două: estul, sărac, preferă un candidat, în timp ce vestul, mai cosmopolit, preferă altul. Cam aşa se desfăşoară alegerile prezidenţiale de astăzi din Ucraina, cu oarece asemănări cu campania de la noi, dar şi cu foarte multe diferenţe.

Problema este că mâine s-ar putea să ne confruntăm cu o nouă revoluţie portocalie peste graniţă. Aşa ameninţă Iulia Timoşenko, că va scoate lumea în stradă dacă va pierde alegerile. Diferenţa faţă de ceea ce se întâmpla în urmă cu cinci ani este că portocaliii nu se mai bucură de sprijinul masiv de altă dată, după ce au dus de râpă economia ucraineană. Iar statele occidentale nu mai sunt nici ele dispuse să sprijine o astfel de mişcare. Profundul clivaj politic din Ucraina ar putea conduce, deci, chiar şi la conflicte violente de stradă. Nici pentru noi nu ar fi comodă o astfel de situaţie incendiară peste graniţă.

Dacă Iulia Timoşenko rămâne preferata vestului pro-european, fostul înfrânt al revoluţiei portocalii, Viktor Ianukovici, este susţinut de aproape toată populaţia rusă sau rusofilă din estul ţării. Ianukovici, de altfel, a învăţat limba ucraineană de-abia când a căpătat o funcţie importantă în stat. Pentru el, limba maternă este rusa, la care recurge de fiecare dată când are de explicat ceva mai complicat. Deşi e văzut în continuare drept “omul Moscovei”, Ianukovici promite să păstreze drumul Ucrainei către legături cât mai strânse cu Uniunea Europeană. Are de partea sa pe cel mai bogat om din Europa (conform Forb