Conferinţa pentru Securitate de la München (5-7 februarie) a fost marcată de două evenimente ce au avut loc cu puţin timp înainte de debutul reuniunii din capitala bavareză: anunţul privind amplasarea unor elemente ale scutului american anti-rachetă în România şi semnarea de către preşedintele Dmitri Medvedev a noii doctrine militare a Rusiei.

Extinderea NATO spre Est reprezintă principala ameninţare la adresa securităţii Rusiei. Printre alte ameninţări, noua doctrină militară rusă - valabilă până în 2020 -, indică posibila dezvoltare a unui „sistem strategic antirachetă" şi „dezvoltarea armelor strategice convenţionale de înaltă precizie".

Mai citeşte şi:

NATO: Noua doctrină a Rusiei nu reflectă lumea reală. NATO nu este duşmanul Moscovei

Secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, a criticat documentul, apreciind că "nu reflectă lumea reală". "NATO nu este un duşman al Rusiei", iar noua doctrină "se opune eforturilor de îmbunătăţire a legăturilor între alianţa miltară occidentală şi Moscova", a mai spus Rasmussen.

Nici proiectul Tratatului pentru securitate europeană, elaborat la iniţiativa lui Dmitri Medvedev şi care îşi propune crearea "unui spaţiu unitar în ceea ce priveşte securitatea militar-politică din zona euro-atlantică, pentru a depăşi definitiv moştenirea Războiului Rece", nu a fost primită "cu aplauze" de europeni.

Lambada sau tango

Moscovei îi vine greu să desfăşoare negocieri pe marginea reducerii potenţialului nuclear, „în situaţia în care un stat care deţine arme nucleare elaborează şi amplasează sisteme de apărare în faţa mijloacelor de transportare a focoaselor nucleare pe care le au alte state", a spus Lavrov, referindu-se la scutul american. Mai plastic, ambasadorul rus la Alianţa Nord-Atlantică, Dmitri Rogozin, a comparat demersul SUA cu "lambada", în timp ce Rusia "îi propune NATO un ta