Două ultime atentate au avut autori neaşteptaţi – un ofiţer american de origine palestiniană şi un fiu de bancher nigerian. Cum sunt motivaţi cei care plănuiesc atentate antioccidentale? De ce pare Occidentul atât de păcătos încât trebuie anihilat? E vorba de diferenţe culturale, de frustrări istorice şi personale, crede o expertă română în civilizaţia islamică.

Răsfoind site-urile publicaţiilor şi televiziunilor de limbă arabă, am dat peste reacţiile cititorilor la un articol care prezenta „ziua fără haine", iniţiativă prin care în jur de trei mii de călători cu metroul din New York au renunţat la îmbrăcămintea obişnuită, limitându-se la lenjeria intimă.

Reportajul, însoţit de imagini, i-a scandalizat pe vizitatorii arabi ai unui astfel de site: „Acesta este rezultatul libertăţii care a ajuns la limitele libertinajului, de parcă aceşti oameni ar trăi într-o vale departe de lumea normală; îmi doresc să nu fiu niciodată liber în acest fel". Un alt cititor e mult mai declamativ: „Ai milă, Doamne, de copiii Tăi!"

Ciudaţii de occidentali

Putem presupune că vizitatorii site-urilor arabe fac parte din categoria „musulmanului obişnuit", care nu are simpatii islamiste, dar are o formaţie socio-educaţională modelată de religia islamică şi regulile de viaţă ce decurg direct din aceasta.

Pentru mulţi dintre musulmani invazia culturală a Occidentului este simţită profund, ca un atac împotriva valorilor şi stilului de viaţă reglementat de secole de norme de inspiraţie religioasă. Prezenţe considerate supărătoare pentru peisajul social „normal" sunt sancţionate prompt în spaţiul public.

Am văzut adeseori în perioadele în care m-am aflat în spaţiul arab scene în care opinia publică reacţionează la elemente percepute drept străine şi, deci, dificil sau deloc asimilabile. De la simpla atenţionare asupra aspectului vestimentar, până la reacţii mai du