Fostele hoteluri ale Băniei colcăiau de „vânzătoare de plăceri“ în urmă cu 80 de ani. Acum le numesc prostituate, în anii 1930 le ziceau „fetiţe dulci“ sau „deocheate“. Le găseai în majoritatea hotelurilor din Craiova sau în bordeluri cu felinar roşu la poartă. Clienţii le erau profesori, magistraţi şi chiar preoţi. O partidă de amor varia de la 5 lei până la 100 de lei, în localurile de lux.

În cartea „Craiova Mon Amour“, semnată de Alexandru Firescu şi Constantin Gheorghiu, câteva pagini sunt dedicate localurilor de toleranţă din Craiova. Cei doi autori povestesc care doi era viaţa de noapte din Craiova, o viaţă tumultoasă care se lăsa şi cu păruieli între „fetiţele dulci“ şi soţiile care-şi prindeau jumătăţile „dându-se în bărci, în particoler“. Damele de companie făceau des controale medicale la cererea matroanelor, doamne respectabile în societate.

Bordelul matroanei Ionescu, cel mai luxos din oraş

O partidă de amor ajungea chiar şi la suma de 100 de lei în cel mai renumit bordel al Băniei din anii 1930 unde matronă era madame Ionescu. Casa de toleranţă se afla în apropierea Bisericii Hagi Enuş, pe fosta stradă Prisaca. Autorii cărţii notează faptul că în renumitul bordel veneau profesori, magistraţi, negustori de vază şi chiar preoţi. „Omora orice concurenţă pentru că schimba lunar fetele, deoarece amatorii de amor tarifat doreau mereu prospătură“, explică cei doi autori. De prestigiul bordelului îşi mai aduc aminte şi bătrânii Craiovei, care erau copii în anii 1940. „Dacă în alte case de toleranţă primeau doar o partidă de amor aici înainte de act mai dansai, beai un paha de coniac. Era luxos pentru vremea aceea“, îşi aduce aminte caricaturistul Gabriel Bratu (75 ani) din spusele bătrânilor. Un alt bordel recunoscut era cel al Coanei Angela, concubina unui cunoscut negustor Ţenea, şi apoi a ospătarului Nelu Popa. „O legătură de rudenie sau de p