În calendarul Arhiepiscopiei Tomisului se găsesc sfinţi sărbătoriţi doar de credincioşii constănţeni. Cu toate că Ortodoxia este peste tot la fel în România, locuitori ai aceleiaşi ţări, cu aceeaşi religie, au ajuns să se închine la persoane canonizate peste noapte.

Românii din Alexandria şi Teleorman se închină la mai puţini sfinţi decât creştinii ortodocşi din Dobrogea şi asta graţie diferenţei dintre cele două calendare. Astfel, credincioşii din Dobrogea au în calendare ceva mai mulţi sfinţi decât cei din restul ţării. De exemplu, la Constanţa, pe 3 ianuarie, în afară de Sfântul Prooroc Maleahi şi Sfântul Mucenic Gordie, mai este trecut şi Sfântul Sfinţit Mucenic Tit, Episcopul Tomisului. În afară de Sfântul Antonie cel Mare, serbat pe 17 ianuarie, se mai găsesc încă doi sfinţi: Cuvioşii Antonie cel Nou din Veria şi Ahila. Aşadar, încă doi sfinţi în sinaxarul aceleiaşi zile, care nu se regăsesc în calendarele din restul zonelor ţării. Un alt exemplu este data de 31 ianuarie, când, pe lângă sfinţii comuni celor două regiuni, la Constanţa mai sunt trecuţi nu mai puţin de alţi şase sfinţi în plus. Avem sfinţi şi din rândul domnitorilor români, precum Ştefan cel Mare şi Sfânt, pe Constantin Brâncoveanu şi pe cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, fiind pomeniţi în ziua de 16 august. În 2008 a fost canonizat şi Sfântul Pahomie de la Gledin, din ţinutul Bistriţei.

100 de canonizări în 55 de ani Purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, preotul Alin Boc, spune că din 1990 încoace au fost canonizaţi mai mulţi sfinţi, iar de atunci importanţa unor sărbători este mai mare. „În anul următor persoana canonizatăa fost trecută în calendar“, a declarat preotul Alin Boc. Reprezentanţii Patriarhiei Române susţin că pentru canonizarea sfinţilor este nevoie de studii temeinice de ordin istoric, liturgic şi canonic. „În acest context, menţionăm c