Deşi s-a pregătit să fie medic, directoarea bibliotecii judeţene a ajuns să lucreze în lumea cărţilor, de care a fost întotdeauna pasionată.
Carmen Vădan a fost un copil precoce în ceea ce priveşte lectura. Şi asta pentru că bunica sa i-a insuflat de mică dragostea pentru cărţi. „Bunica mea îmi povestea. Îmi doream să pot citi şi eu. Am învăţat uşor-uşor literele şi, când am început să citesc, am simţit că sunt mai puternică. Aveam patru ani când am citit prima carte. Era o poveste, dar nu-mi mai amintesc subiectul”, ne spune Carmen Vădan. După 40 de ani avea să ajungă în fruntea bibliotecii judeţene, după mai multe experienţe de viaţă, pe care nu le regretă nicio clipă.
A predat chimie în Hunedoara
„Decât să mă joc cu păpuşile, mai bine citeam. Lumea din jurul meu era foarte încântată. Dar când am ajuns la şcoală, au apărut probleme de vedere şi părinţii nu mă lăsau să stau prea mult cu ochii în cărţi. Aşa că noaptea citeam pe ascuns, cu lanterna sub pătură”, îşi aminteşte târgovişteanca. Doar că această pasiune nu avea viitor într-o profesie şi pentru că vroia să lucreze cu oamenii, şi-a propus să devină medic.
„Pe vremea mea, umaniştii nu erau apreciaţi. Specalizarea matematică-fizică era cea mai căutată. Îmi plăcea să citesc, dar vroiam să fiu medic, aşa că am studiat chimia la liceu. Apoi am dat examen la medicină, doi ani la rând. N-am intrat şi am ales să continui studiul chimiei”, povesteşte directoarea.
După facultate, a urmat o carieră de 20 de ani în învăţământ. „Pe atunci, exista o politică de repartiţie a posturilor şi am ajuns să predau chimia în Hunedoara. Însă m-am simţit foarte bine acolo. Copiii mă iubeau. Nu simţeam dorul de casă decât atunci când vedeam o maşină de Dâmboviţa şi mă uitam să văd dacă e cineva cunoscut. După Revoluţie am primit post la Bucşani, în judeţul nostru. Am predat apoi în foarte multe şcol
