Abia cand se discuta despre marimea pachetului de finantare la care ar putea apela Grecia de la FMI, de 25 de miliarde de euro, si de "mega-imprumutul" pe care il pune la cale Franta, de 35 de miliarde de euro, se poate si mai bine realiza cat de mare este imprumutul pe care a fost nevoita sa-l contracteze Romania, de 20 de miliarde de euro, raportat la economia locala.
Romania are un PIB de 120 de miliarde de euro si o datorie publica de 30 de miliarde de euro, in timp ce Grecia are un PIB de 300 de miliarde de euro si o datorie publica de 370 de miliarde de euro, iar Franta un PIB de 2.000 de miliarde de euro si o datorie publica de 1.500 de miliarde de euro.
Ieri au aparut primele informatii ca, in mod absolut exceptional, FMI ar putea acorda Greciei un pachet de salvare de 20-25 de miliarde de euro. Niciodata pana acum nu s-a pus problema ca FMI sa intervina cu bani pentru Grecia, membra a zonei euro, iar chestiunea va fi aprig dezbatuta.
Pe de alta parte, in Franta se discuta de o lunga perioada de timp despre un "mega-imprumut" de 35 de miliarde de euro care sa finanteze 10 mega-centre universitare de excelenta si diverse programe de cercetare care sa asigure cresterea solida a economiei franceze pentru urmatorii 20 de ani.
Deci Grecia, cu un PIB triplu fata de al Romaniei, stinge focul cu 25 de miliarde de euro, iar Franta, cu o putere a economiei de 15 ori mai mare, pritoceste un an intreg cum sa ia si ce sa faca cu un imprumut de 35 de miliarde de euro, in timp ce Romania a luat peste noapte, in trei zile de cosmar de la inceputul lui 2009 de care probabil nimeni dintre cei care au semnat imprumutul nu vrea sa-si mai aminteasca, 20 mld. euro.
Recent, Mihai Tanasescu, trimisul Romaniei la FMI, a spus ca pragul de alarma in cazul datoriei publice a Romaniei ar fi de 35% din PIB, adica 45 mld. euro. Dar are relevanta ponderea dator
