Partidul Naţional Liberal a decis să ţină un congres extraordinar la începutul lunii martie. Cred că acum se impune - pentru că este posibil - ca dezbaterea din congres şi linia politică adoptată astfel să ţintească plasarea PNL la un scor electoral de 30%. M-am decis să contribui la realizarea acestei ţinte printr-un program de doctrină şi acţiune. Asta, şi nu altceva.

Am început acest drum recent la Braşov, la întâlnirea aleşilor locali PNL.

În februarie 1923, I.G. Duca prezenta doctrina liberală sub formula: "Progresul sub toate formele în cadrul însă al concepţiei proprietăţii individuale". Într-o manieră inegalabilă, el sintetiza realizarea acestui progres astfel: "Prin ordine, prin democraţie, prin naţionalism şi prin armonie socială". El dorea să opună ideea de ordine ideii de dezordine şi mai adăuga că, dacă liberalismul a suferit "netăgăduite înfrângeri", acestea le-au înregistrat partidele, iar nu doctrina.

"Nepriceperea slujitorilor nu schimbă splendoarea credinţei", frază emblematică şi astăzi nu numai în ceea ce priveşte doctrina politică, ci chiar slujirea politicii.

În aceeaşi lună a aceluiaşi an şi în acelaşi loc (Institutul Social Român), Mihail Manoilescu prezenta "Neoliberalismul" şi afirma esenţa ideii liberale: "Omul nu trebuie să ajungă o unealtă în serviciul nici unei cauze". Tot el afirma că cea mai frecventă şi cea mai gravă formă de a ştirbi libertatea individului este "democraţia deviată", ceea ce înseamnă "o relativă tiranie, iar democraţia, care trebuia să fie un mijloc al liberalismului, nu a mai îndeplinit această funcţiune a sa"... "statul însuşi a devenit prizonierul unui anumit grup".

Seamănă cumva cu ceea ce trăim astăzi? El cerea "o luptă sistematică cu scopul de a face viaţa omenească suportabilă pentru cei mulţi"... iar statul "să nu devină monopolul tiranic al câtorva şi să se